28 noiembrie 2010

Filme care merita vazute

De cand eram mica imi placeau filmele.Ce e drept,nu prea intelegeam eu esenta lor sau mesajul transmis,nici nu eram in stare sa termin de citit tot randul de la subtitrare pentru ca trecea prea repede...Cand am mai crescut si am invatat sa fiu atenta la cuvintele alea care fug fara sa imi dau seama nu stiu incotro,am reusit sa ma prind de unele lucruri si ma bucuram ca nu mai aveam nevoie de mama,tata sau bunicul sa imi termine de citit sau sa imi zica ce am pierdut eu incepusera sa imi placa serialele de pe atunci gen Rebecca,Sunset Beach.Dupa ce am inceput clasa I,nu mai aveam timp de filme,insa unul imi ramasese in suflet si eram fidela:SUNSET BEACH,filmul din care am invatat limba engleza...Stiu,pare greu de crezut dar asta este adevarul....
Dupa ce am ajuns in faza aceea a vietii cand incepe sa iti placa cineva,sa simti fluturasi in stomac am inceput sa inteleg mai bine filmele...adica pe la 15-16 ani daca vedeam un film in care unul din indragostiti murea plangeam si stiam de ce:imi parea rau....
La 20 de ani,cand am vazut de toate,cand am inteles ce inseamna sa pierzi pe cineva drag,ce inseamna sa fi iubit si sa iubesti,sa lupti pentru ceea ce iti doresti,sa te chinui singur sa ajungi acolo unde nimeni nu iti dadea nici macar un strop de credit ca vei putea ajunge,acum,cand am vazut ca nimic pe lumea asta nu este corect,nimeni nu te ajuta fara vreun interes si sinceritatea mea fata de restul este de fapt,cel mai mare defgect si cea mai grava boala,cand vad ca aceia pe care i-ai ajutat de fiecare data cand au avut nevoie,riscandu-ti chiar locul tau pentru ei si care atunci cand tu ai avut nevoie ti-au intors spatele,cand totul se rezuma la bani,azi,cand toti au mai mult de 2 fete si nimeni nu iti vrea binele....nu poti avea incredere decat in Dumnezeu,in tine si in parinti....Acum,cand am vazut multe si mi-am dat seama de multe,cand am realizat ca lucrurile pe care mi le spuneau altii si credeam ca sunt povesti mi s-au intamplat si mie si s-au dovedit a fi foarte posibile.....Acum,pot sa clasific filmele in functie de tematica lor,sa le inteleg, sa le "traiesc",sa ma aseman unor personaje cu povesti asemanatoare cu a mea si sa incerc sa trag o concluzie demna de urmat ca si un sfat....am invatat din filme sa pretuiesc viata cu bune si cu rele....si poate ca mi-am amintit sa ma bucur de lucrurile marunte pe care le luam ca si normale ,firesti si fara importanta....
Asa ca am facut o lista cu filmele care mi s-au parut mie ca merita vazute.
-Water for Elephants(2011)-un film foarte frumos,care m-a impresionat pana la lacrimi; 
PAY IT FORWARD





21 noiembrie 2010

Connect-R

Cine nu il stie pe Connect-R?Nu cred ca exista vreo persoana care sa nu il stie...sau sa nu stie nici macar o melodie de a lui(bine,in afara de cei care asculta DOAR MANELE)8-}   
Numele lui adevarat este Stefan Mihalache,s-a nascut pe 9 iunie 1982 in Bucuresti.A colaborat cu Alex Velea,Anda Adam,Dj Sava&Raluca si multi alti si a castigat diverse premii cu melodia "Burning Love".
Astea sunt lucruri pe care poate ca multi le stiu sau nu ,insa nu multi stiu ca este un artist foarte de treaba.Spun asta pentru ca miercurea trrecuta(adica pe 17 noiembrie) am avut Balul Bobocilor la facultate.Pot sa va spun ca a facut super atmosfera ,  a cantat live si oricum a facut show.Asta e un lucru pe care nu l-au reusit multe vedete in Craiova,la balul boboceilor studenti si nu numai.Este foarte apreciat,pot sa spun ca 90% din cei care erau acolo stiau sa cante melodiile lui fara sa se incurce  la versuri.A fost plin peste tot pe unde s-a putut sta/dansa etc.
    


 Dupa ce s-a terminat toata nebunia in Casa Studentilor,unde a avut loc balul,petrecerea a continuat si in Club Bizzare,unde si-a facut aparitia si Connect-R.A stat destul de putin,maxim 15 minute,insa a facut poze cu toata lumea in acest timp (si el si dansatorii lui),au discutat si nu s-au purtat ca si cum ei ar fi vedete,iar restul...niste...doar oameni...in fine...
Chiar daca multi il desconsidera pentru ca faptul ca este tigan,eu nu cred la fel.Si ce?E tot om.Canta bine,e in stare sa tina un spectacol live mult mai bine dacat un roman care se da mare vedeta si cand il pui sa-ti cante o piesa i se duce vocea...."de la inghetata" =)) Si nu stiu daca poate nega cineva faptul ca are talent.Si ca se descurca.
Il apreciez foarte mult si imi plac melodiile lui;ma bucur ca a fost la noi la bal.Insa ceea ce regret este faptul ca nu m-am dus in club dupa bal:((.Am stat pe tocuri de la ora 19:30 pana la ora 01:30 si m-a innebunit coloana(am niste problemute la coloana).Simteam ca ma taie cineva de la jumatate in jos si nu am mai putut rezista.Asa ca m-am gandit sa ma intorc la camin.Si iata ce am pierdut:


 


Ea este colega mea de camera,Diana,colega de facultate,de an,de grupa....a facut poze cu Banana(unul din dansatorii lui Connect-R) si cu Connect-R.Si nu numai ea:....Daca stiam ca va veni si Connect-R in club,ma duceam fara pantofi=)),iar data viitoare imi iau adidasi in picioare=))
Am pus aici cateva filmari de la bal  (cu Connect-R si dansatorii lui,bineinteles)
video
video
video
video video

19 noiembrie 2010

Internetul apropie persoanele...

Interesant cum internetul asta face minuni..am cunoscut atatea persoane pe internet;...putine le-am vazut si face to face...desi mi-as fi dorit sa ma intalnesc cu mai multe...
"Am cunoscut",daca pot zice asa,nu demult,o persoana foarte dulce,de treaba,inteleapta,din Suceava,care cred eu ca imi seamana...Are o poveste de dragoste destul de interesanta si foarte frumoasa,care inca nu s-a incheiat...a avut nunta,iar povestea merge mai departe...
E un suflet inocent si cu frica lui Dumnezeu,o femeie puternica si care se descurca in orice situatie...are o inima mare si mi-ar placea foarte mult sa ne vedem fata in fata....Dar cine stie?Dupa cum la mine e valabila zicala"Ai grija ce-ti doresti ca se poate indeplini" nu m-ar mira sa ne intalnim vreodata...
Azi am vorbit foarte mult cu ea..O cheama Ana-Maria
.Daca as fi avut o sora,mi-ar fi placut sa semene cu ea...Ii place sa scrie si colaboreaza cu diverse ziare si reviste ca si reporter...probabil ca va deveni pe parcurs unul dintre cei mai buni reporteri...am citit cateva rticole scrise de ea si chiar se pricepe...O admir si ma bucur pentru ea in acelasi timp...ma bucur ca am dat peste profilul ei de hi5,pt ca asa am reusit sa iau legatura cu ea...din pura intamplare...Imi face placere sa vorbesc cu ea,de fiecare data cand vorbim imi da o stare placuta...Emana multa dragoste si fericire...E la fel de placuta precum razele soarelui...Chiar daca nu ne-am intalnit fata in fata,intre noi doua s-a creat  o legatura...Din prima clipa am simtit ceva...ca si cand ar fi o persoana foarte apropiata de sufletul meu...poate asa a fost sa fie..
Eu cred ca nimic nu se intampla pur si simplu...totul se intampla cu un motiv...Dumnezeu are grija de toate sa se intample la timpul lor....

Sper sa ne vedem la vara....

15 noiembrie 2010


Si pentru ca trenurile sunt inca pasiunea mea....am sa scriu o povestioara despre un print care venea la printesa lui calare pe un tren personal cu vagoane de accelerat....=))

Glumeam 8-}
Nu,este vorba tot despre pasiunea mea pt CFR,dar nu la modul acesta;;)
Se intampla vinerea trecuta,insa cand am ajuns acasa franta de oboseala nu am mai fost in stare sa fac nimic....si sambata am avut probleme cu pc si tot asa.bine ca s-au rezolvat...Am terminat cursuri,laboratoare,mi-am facut bagajelul,m-am intalnit cu 2 colege,ne-am urcat in taxi si drumu' la gara.
Am ajuns in gara,am stat la o coada de-ti venea rau,nu pentru ca ar fi fost extraordinar de multi oameni veniti sa cumpere bilete,ci pentru ca tanti de la ghiseu se misca slow motionX( in 10 minute ea dadea doar un bilet.
Si ne-a venit si noua randul sa luam bilet,mai erau 5 minute pana sa plece trenul,am luat biletul si am tuns-o spre linia 4.Surpriza:D :D :D   trenul nu era tra la linie...ramasese blocat pe undeva mult mult mai in spate de gara.Am crezut initial ca avea vreun rapid intarziere si cine stie?poate ca il asteapta,caz in care la 15:48 trenul nostru trebuia sa plece,iar in momentul acela ceasul era deja 15:51.Ma rog,am asteptat....pe la 16:15 l-au tras la linie,acolo unde trebuia.Toata lumea s-a urcat in tren si bineinteles ca ne asteptam sa plece in orice clipa.Da' si ce daca?Nu era dupa noi oricum,nici macar dupa cei care trebuiau sa prinda vreun autobuz sau microbuz de unde ajungeau cu trenul pana acasa.Si tot am stat in tren cu gandul ca poate plecam si noi pe zi,inainte sa se intunece....pana la ora 16:45.Si am plecat din gara Craiova cu o intarziere de 1 ora din start.Nimeni nu stia ce se intampla,sau ce se intamplase asa ca atunci cand a venit "nasul" sa controleze biletele mi-am facut curaj si am intrebat.Intrebare si raspuns:^:)^ s-a stricat de 2 ori locomotiva si a treia oara s-a luat curentul.Locomotiva era una dintre cele mai vechi modele,la fel ca in poza de mai sus,asa ca se subintelege...Dar nu s-au gandit sa o schimbe,desi au vazut cat de defcta era...
Am vorbit cu una dintre colege a doua zi,pt ca vroiam sa aflu  cand a ajuns in Tg-Jiu : la ce ora s-a intamplat minunea si am fost putin uimita,recunosc...Locomotiva s-a mai stricat o data dupa ce a trecut de gara de la mine si in loc de 18:49,a ajuns in statie la 19:20...Acum nu ma mai mir...de fapt si atunci cand mi-a zis colega mea ora la care au ajuns in Tg-Jiu am fost uimita doar cateva secunde,pentru ca mi-am amintit ca traim in Romania...

1 noiembrie 2010

"Acelasi tren,dar nu aceleasi gari...."

 Am plecat din nou cu trenul spre "Societatea de tortura".Trenuri,gari....exact ca in melodia de la Voltaj-Cer si pamant-"Acelasi tren,dar nu aceleasi gari"...La mine e putin diferit,acelasi tren,aceleasi gari sau alte trenuri,alte gari....
Cand eram mica mergeam foarte putin cu trenul,aproape deloc,pentru ca avand scoala aproape de mine nu era nevoie sa ma duc cu un mijloc de transport pana acolo.In plus,distantele mari le faceam cu masina cu parintii sau cumparaturile in orasul vecin(la 10 km distanta) ori daca ma duceam la bunici(care stau la aproximativ 2 km distanta de mine) imi luam bicicleta.Asa ca mereu imi doream sa merg cu trenul,sa ma plimb pana ma satur.Mi se parea asa de interesant incat atunci cand unchiul meu pleca in Craiova cu trenul vroiam sa merg cu el numai de dragul trenului.
Se pare,insa,ca zicala "Ai grija ce-ti doresti ca se poate indeplini" are efecte la mine...dar pe termen lung.A fost valabila in 90%din cazuri in viata mea...=)) chiar si in cazul mersului cu trenul pana o sa ma satur=))
:D pt ca am inceput liceul la 50 km distanta de mine,adica in Craiova.Asa ca am fost nevoita sa invat trenurile de pe ruta Craiova-Tg-Jiu.Si 4 ani de zile am devenit "Informatii CFR" pt cei care nu stiau exact trenul,linia,ruta etc.SI TOT NU MI-A AJUNS.MA SATURASEM DE RUTA ASTA,INTR-ADEVAR SI DE TRENURILE PERSONALE DE PE RUTA AIA.Adica vroiam sa merg pe distante mari, cu Rapid sau Accelerat....Si uite ca am rezolvat-o si pe asta...:D/pt ca de la mine pana la Bogdan sunt cam 300 km(suficient de mers cu trenul adica vreo 3 ore)si innebunesc si cu Rapidul,cu personalul nici nu ma gandesc sa incerc vreodata sa merg pana in Bucuresti.A fost mai greu la inceput pt amandoi,pana ne-am obisnuit cu trenurile pe rutele Filiasi(Craiova)-Bucuresti Nord.si invers.Asa ca am devenit "informatii CFR" pe ruta Craiova -Bucuresti Nord.
Acum chiar pot spune ca m-am saturat de gari,trenuri,rute,cai ferate etc dar mai ales de distante.Deocamdata nu am ce face,le accept ,desi le detest.Acum pot spune ca prefer masina,chiar daca imi este rau in masina pe distante mari...Foar ca mereu va trebui sa merg undeva...distanta va ramane aceeasi,trenurile nu se vor schimba,nici garile si nici rutele...Pacat...:(